Imprejurimi

MOTTO:( Preluat din Monografia Budieni - Anton Predescu)

"Un fulg cazut din aripa unui vultur inaltat in vazduh si cadrea lui leganata de lumina e tot atat de frumoasa ca si o catedrala de douasprezece veacuri - T. Arghezi"

Budieni este fosta comuna, actual sat, parte din comuna Scoarta, situata in fostul si actualul judet Gorj din regiunea geografica Mica Valahie sau "actual" Oltenia Aflata in zona dealurilor subcarpatice din sud vestul Romaniei (Subcarpatii Getici), la poalele muntilor Parang si cu priveliste catre Retezat, la o departare de mai putin de 10 km de Tg. Jiu, spre rasarit fata de acesta, se afla asezarea Budienilor. Coordonate: 45° Nord, 23° 24' Est .

...

Dealuri subcarpatice:

Budieniul locuit se afla pe dealurile subcarpatice din zona sud, sud-estica din imediata apropiere a municipiului Tg. Jiu, capitala judetului Gorj.

Odinioara zona de deal a Budienilor cuprindea si dealurile Pistestilor pana la cele ale Balanestiului.

Marea majoritate erau cultivate de sute de ani cu vita de vie. In fapt, Radu Voda Mihnea la 13 mai 1613 (Targoviste) pomeneste despre aceste vii pe care le cumparase partial. Viticultura, o traditie aici, s-a pierdut din pacate in ultimii 25 de ani.

...

Lunca:

Tinutul cuprinde si o zona agricola intinsa denumita Lunca Budienilor care practic este partea sudica si sud-estica a platoului pe care se gaseste orasul Tg. Jiu.

Ea intra practic in alcatuirea partii nordice a Luncii Jiului.

Aceasta zona are cel mai fertil sol fiind cultivata in special cu cereale. Aici se cunoaste o retea de canale ce au servit atat irigarii cat si preluarii cantitatilor prea mari de precipitatii.

Acestea au fost realizate cu peste o suta de ani inainte dar acum nu mai sunt intretinute si ca urmare sunt partial nefunctionale. Neexistand sisteme de pompare, functionarea lor era absolut ingenioasa prin pantele care le aveau.

...

Padure / Flora / Fauna:

Exista o zona mare de padure alcatuita in special din stejar cu spetele lui. Cresc si carpenul, alunul, artarul, teiul, parul si marul salbatic iar in zona de lunca salcia si plopul (spre disparitie). Din 1911 a fost introdus si salcamul pt. perdele de protective si cu utilizare ca lemn de esenta tare cu ritm mai mare de crestere. Buretii iuti, manatarcile si ferigile se afla in paduri. Tot felul de flori ca viorelele, tamaiorii, cocoseii, brebeneii, margaritarul, fragutele sau plante medicinale ca izma (menta salbatica), coada soricelului, galbenelele etc. sunt aproape peste tot. Macesele pot fi culese pana si iarna. Fauna: Pot fi intalnite des caprioare cu cerbi, bursuci, iepuri, veverite, nevastuici, soareci de camp si vulpi. Fazanii se intalnesc din ce in ce mai des. Au disparut lupii si mistretii iar caprioarele sunt mai putine. Oare pentru ca au aparut in ultimul timp actiuni de vanatoare asa-zis autorizate pe spatii care ar trebui protejate?. Exista foarte multe pasari care gasesc un areal excelent pt. inmultire. Ulii, tuturelele, privighetorile, pupezele, ciocanitorile, mierlele, gaitele, pitigoii, vrabiutele, cotofanele sau alte inaripate sunt aproape peste tot. Uneori poti gasi in cale, dar fara pericol, soparle de camp sau serpi negri. Cei „galbeni” (viperele) au disparut in ultimii 30 de ani..

...

Apele:

Ramase din perioada marelui lac Rosu, Lacul Mutu, Balta Bisericii si cele doua balti din zona Valenilor sunt ultimile existente pe teritoriul Budieniului.

Inca mai exista anumite specii de peste dar, fara intretinere si datorita pescuitului necontrolat, fondul a scazut dramatic. In zona nord-vestica si de lunca este traversat de raul Amaradia, afluent al Jiului, care are in general debite foarte scazute.

Exista retea de apa curenta inca din 1967 dar numai partial. Din 2012 s-a suprapus o alta retea care acopera in intregime gospodariile din Budieni. Deocamdata aceasta din urma este nefunctionala.

...

Clima:

Temperata cu influente slabe mediteraneene. Se disting inca bine cele patru anotimpuri.

Vara si toamna sunt de cele mai multe ori secetoase. Ploile sunt de cele mai multe ori scurte si cu debite mari. Pot provoca in zona de deal (in special in dealurile Pistestilor) deplasari de teren.

Iarna aduce zapada intodeauna. Se inregistreaza insa temperaturi joase blande, peste media Romaniei, in luna ianuarie fiind cele mai scazute din perioada rece.

...

Solul / Subsolul:

Sol 10-15cm roscat de padure, relativ productiv, dar numai pt. anumite soiuri.

Subsol din straturi de sedimente. Primul strat 5-7m din argila galbena.In vreme de seceta prezinta crapaturi adanci.

Dupa argila galbena urmeaza un strat de argila nisipoasa. In principiu nu se gaseste piatra pana la 45-50m dupa care exista dar nu in straturi consistente.

Atat in zona de Lunca cat si de deal exista presupunerea, se pare justificata de anumite explorari, existentei unor rezerve de gaze naturale si petrol neexploatate.