Budieni

Tinutul Budieni isi are obarsia din asezamantul lui Buda si Ene in primul mileniu.

Actul de hotarnicie din 1882 stabileste granitele in era moderna.

MOTTO:

"Prezentul cladeste viitorul pe temelia trecutului"

In calea spre desavarsire nu poti avea o imagine completa a prezentului daca nu este asociata cu o retrospectiva. Site-ul de fata este o prezentare monografica a tinutului stapanit de mosnenii budieni (de ei, de inaintasii si de urmasii lor). Marea majoritate a informatiei se bazeaza pe memoria scrisa ramasa de la bunicul meu, invatatorul Anton Predescu, cel care a adunat si prima monografie a comunei Budieni.

Multe din scrierile sale s-au pierdut insa in arhivele Ministerului de Interne si care, dupa 1990, nu au mai putut fi recuperate de familie. Ele insa exista si poate au fost sau vor fi accesate candva. Datele despre tinutul Budienilor, prezentate aici, se bazeaza deci numai pe documentele si insemnarile ramase. Vom revedea perioade de timp unde exista un Budieni mai mare, mai instarit si mai educat pana la alipirea sa, in “inteligenta” actiune de creere a unor unitati teritoriale cat mai mari.

Si pentru ca istoria se poate repeata, orice prieten consatean, si nu numai, este bine venit pe acest site pt. a afla lucruri pe care nu le stie sau pe care le poate completa rezultand un cumul de informatie ce poate servi generatiilor actuale si viitoare.

Site-ul va avea o progresie in timp deoarece este necesara sintetizarea si prelucrarea informatiilor aflate in sapte manuscrise, toate mai mari de 350 pg. A4, si in peste 150 de documente originale. Baza a fost si va fi totusi lucrarea“ Monografia comunei Budieni” inceputa in 1966 si finalizata in 1976 (420pg.) si care a reusit sa fie pastrata (intr-un singur exemplar din trei) intr-un loc sigur pana in 1990. Va imaginati ce cantitate de informatie despre aceste tinuturi gorjene au putut fi adunate de predecesorii nostri in cativa zeci de ani daca totusi au mai ramas atatea surse de informare, si asta dupa perioade repetate de actiuni menite sa atrofieze simtul locuitorilor la apartenenta gliei strabune!

Vom adauga impreuna, sub o alta forma de aceasta data, informatiile prezentului cu speranta viitorului si avand crezul pe care invatatorul Anton Predescu l-a scris pe una din ultimile lui pagini punand intre ghilimele cele spuse de Miron Costin:

"Biruit-am gandul sa ma apuc de aceasta truda, sa scot lumii la vedere felul neamului, din ce izvor si semintie sunt locuitorii tarii noastre, ca tot un neam si odata descalecati sunt"

Imprejurimi

Inapoi

MOTTO:( Preluat din Monografia Budieni - Anton Predescu)

"Un fulg cazut din aripa unui vultur inaltat in vazduh si cadrea lui leganata de lumina e tot atat de frumoasa ca si o catedrala de douasprezece veacuri - T. Arghezi"

Budieni este fosta comuna, actual sat, parte din comuna Scoarta, situata in fostul si actualul judet Gorj din regiunea geografica Mica Valahie sau "actual" Oltenia Aflata in zona dealurilor subcarpatice din sud vestul Romaniei (Subcarpatii Getici), la poalele muntilor Parang si cu priveliste catre Retezat, la o departare de mai putin de 10 km de Tg. Jiu, spre rasarit fata de acesta, se afla asezarea Budienilor. Coordonate: 45° Nord, 23° 24' Est .

...

Dealuri subcarpatice:

Budieniul locuit se afla pe dealurile subcarpatice din zona sud, sud-estica din imediata apropiere a municipiului Tg. Jiu, capitala judetului Gorj.

Odinioara zona de deal a Budienilor cuprindea si dealurile Pistestilor pana la cele ale Balanestiului.

Marea majoritate erau cultivate de sute de ani cu vita de vie. In fapt, Radu Voda Mihnea la 13 mai 1613 (Targoviste) pomeneste despre aceste vii pe care le cumparase partial. Viticultura, o traditie aici, s-a pierdut din pacate in ultimii 25 de ani.

...

Lunca:

Tinutul cuprinde si o zona agricola intinsa denumita Lunca Budienilor care practic este partea sudica si sud-estica a platoului pe care se gaseste orasul Tg. Jiu.

Ea intra practic in alcatuirea partii nordice a Luncii Jiului.

Aceasta zona are cel mai fertil sol fiind cultivata in special cu cereale. Aici se cunoaste o retea de canale ce au servit atat irigarii cat si preluarii cantitatilor prea mari de precipitatii.

Acestea au fost realizate cu peste o suta de ani inainte dar acum nu mai sunt intretinute si ca urmare sunt partial nefunctionale. Neexistand sisteme de pompare, functionarea lor era absolut ingenioasa prin pantele care le aveau.

...

Padure / Flora / Fauna:

Exista o zona mare de padure alcatuita in special din stejar cu spetele lui. Cresc si carpenul, alunul, artarul, teiul, parul si marul salbatic iar in zona de lunca salcia si plopul (spre disparitie). Din 1911 a fost introdus si salcamul pt. perdele de protective si cu utilizare ca lemn de esenta tare cu ritm mai mare de crestere. Buretii iuti, manatarcile si ferigile se afla in paduri. Tot felul de flori ca viorelele, tamaiorii, cocoseii, brebeneii, margaritarul, fragutele sau plante medicinale ca izma (menta salbatica), coada soricelului, galbenelele etc. sunt aproape peste tot. Macesele pot fi culese pana si iarna. Fauna: Pot fi intalnite des caprioare cu cerbi, bursuci, iepuri, veverite, nevastuici, soareci de camp si vulpi. Fazanii se intalnesc din ce in ce mai des. Au disparut lupii si mistretii iar caprioarele sunt mai putine. Oare pentru ca au aparut in ultimul timp actiuni de vanatoare asa-zis autorizate pe spatii care ar trebui protejate?. Exista foarte multe pasari care gasesc un areal excelent pt. inmultire. Ulii, tuturelele, privighetorile, pupezele, ciocanitorile, mierlele, gaitele, pitigoii, vrabiutele, cotofanele sau alte inaripate sunt aproape peste tot. Uneori poti gasi in cale, dar fara pericol, soparle de camp sau serpi negri. Cei „galbeni” (viperele) au disparut in ultimii 30 de ani..

...

Apele:

Ramase din perioada marelui lac Rosu, Lacul Mutu, Balta Bisericii si cele doua balti din zona Valenilor sunt ultimile existente pe teritoriul Budieniului.

Inca mai exista anumite specii de peste dar, fara intretinere si datorita pescuitului necontrolat, fondul a scazut dramatic. In zona nord-vestica si de lunca este traversat de raul Amaradia, afluent al Jiului, care are in general debite foarte scazute.

Exista retea de apa curenta inca din 1967 dar numai partial. Din 2012 s-a suprapus o alta retea care acopera in intregime gospodariile din Budieni. Deocamdata aceasta din urma este nefunctionala.

...

Clima:

Temperata cu influente slabe mediteraneene. Se disting inca bine cele patru anotimpuri.

Vara si toamna sunt de cele mai multe ori secetoase. Ploile sunt de cele mai multe ori scurte si cu debite mari. Pot provoca in zona de deal (in special in dealurile Pistestilor) deplasari de teren.

Iarna aduce zapada intodeauna. Se inregistreaza insa temperaturi joase blande, peste media Romaniei, in luna ianuarie fiind cele mai scazute din perioada rece.

...

Solul / Subsolul:

Sol 10-15cm roscat de padure, relativ productiv, dar numai pt. anumite soiuri.

Subsol din straturi de sedimente. Primul strat 5-7m din argila galbena.In vreme de seceta prezinta crapaturi adanci.

Dupa argila galbena urmeaza un strat de argila nisipoasa. In principiu nu se gaseste piatra pana la 45-50m dupa care exista dar nu in straturi consistente.

Atat in zona de Lunca cat si de deal exista presupunerea, se pare justificata de anumite explorari, existentei unor rezerve de gaze naturale si petrol neexploatate.


Istoric

Inapoi

MOTTO:( Preluat din Monografia Budieni - Anton Predescu)

".....fiecare loc de pe pamant are o poveste a lui, dar trebuie sa tragi bine cu urechea ca sa o auzi si un dram de iubire sa o intelegi. - N. Iorga"

ISTORIA VECHE

Numele Budieni se pierde in vechime si provine de la cele doua familii: Buda si Ene. Buda a trait in partea de Miaza Noapte a zonei Pistesti in locul ce poarta numele de Dealul Buda iar Ene cu Francul Mare si Francul Mic (cei doi frati ai sai) in partea de Apus, in stanga raului Amaradia in josul Padurii Mare – Artaris. Cele doua familii s-au inrudit, numarul urmasilor a crescut iar asezamintele s-au apropiat in actuala lunca a Budienilor. Acest fapt este cert deoarece ramasite ale barnelor de constructie, a vetrelor de foc, de ceramica sau obiecte de bronz au fost scoase pana nu de mult din aceste parti de raul Amaradia revenit la vechea matca.

Inundatiile repetate au facut ca aceste asezari sa se mute in timp mai spre sud sau rasarit, in zona de azi a Dragoienilor cu familiile lui Preda zisi Chelarii, stramosi ai Serbanoilor, in zona Valenilor si Parvulestilor cu familiile Fugarilor, Teca si Dutu, spre zona Sestoarei cu asezarile Popetilor, a unei parti a Dutilor si a Isacilor sau spre actuala asezare Sasa. Harta este o reprezentare a asezarilor cu schimbarile de pozitie si denumire a acestora pe o intindere de 8-900 de ani sau mai mult. Harta alaturata este inclusa in monografia Budieni si a fost realizata cu peste100-120 de ani in urma cu concursul mai multor varstnici de atunci si reprezinta o sinteza a memoriei colective a comunitatii. Ea a fost reprodusa ulterior (prin 1959-1960) cu ajutorul profesorului Gheorghe Predescu. Atestarile, prin documente scrise, incep insa din 1486 / 6994 si au fost pastrate in colectiile de documente ale istoricului Alexandru Stefulescu.

Asfel la 30 iunie 6994 (1486 DNI) se mentioneaza “ Roman cu fii si altora au stapanire in Romanesti-Budieni-Izvoare..”samd. Vlad Voda Calugarul confirma in 1493 catre Spatar Hranitul si sotia acestuia stapanirea inclusiv asupra Budienilor si pe care Radu cel Frumos le daduse in locul altor asezari din zona manastirii Tismana.

In 1619 /Targoviste, Gavril Voda Movila confirma cumparatura facuta de tatal lui Stancu asupra a doua locuri vandute de locuitorii din Budieni. Mai exista si alte documente si marturii dar toate, prin insiruirea lor, dovedesc faptul ca pe langa existenta Budieni-ul ca entitate inainte de veacul al XV-lea, exista are o continuitate de secole a acestuia.

In jurul anului 1800 apare Geografia Fizica si Politica care da pentru prima oara date statistice despre Budieni – Budieni s (sat) in judetul Gorj, p (plasa) Ocalul, formeaza c (comuna) cu catunele Dragoieni si Pistestii din Deal cu 955 l (locuitori).

Deci la inceputul secolului al 19-lea asezarea Budienilor avea aproape 1000 de locuitori. Primul act de hotarnicie cunoscut este cel al inginerului Caramenchi in 1842 unde se spune ca hotarul mosnenilor budieni este alaturi de

hotarul Pistestilor din 1784 cu doi boieri si pana la “Rapa Rosie””(denumire generica – localizare probabila in dealurile nordice ale Copacioasei spre Bobu).

Dupa multiplele incercari ale unor boieri de a stapani acest tinut si dupa riposte hotarate ale mosnenilor locului, apare "ACTUL DE HOTARNICIE al mosii BUDIENI Districtul Gorj, plasa Ocolu, PROPRIETATEA MOSNENILOR BUDIENI" din 1882, cu masuratorile facute de ing. Barbovici, si care stabileste suprafetele (micsorate dar certe) stapanite de acestia.

Gospodariile budienilor cuprindeau case mari si incapatoare in marea lor majoritate cu o inaltime de peste 7m si pozitionate in partile mai inalte ale proprietatilor. Temeliile erau din piatra de rau potrivita si zidita. Restul casei era din lemn de stejar cioplit manual.

Vitele erau adapostite in grajduri care aveau la al doilea nivel faneata. Pe timpul iernii fanul era transferat in iesle prin trape de lemn pozitionate in dreptul acestora. O asemenea gospodarie este expusa la Muzeul Satului.

Este vorba de casa din Budieni a fam. Beuran asezata insa, la transfer pe noul amplasament, pe o temelie din beton.

Starea economica la 1910, dupa recuperarea prin cumparare a unor suprafete de teren ajunse in proprietatea diversilor boieri, era urmatoarea:

1. Locuitori - mosneni
2. Suprafata com. Budieni inclusiv Sasa - 2870ha
3. Suprafata cultivata cu grau si secara - 190ha
4. Suprafata cultivata cu porumb - 694ha
5. Fanete - 292ha
6. Livezi si vii - 190ha
7. Padure si izlaz - restul
8. Numarul de locuitori (fara Pistesti si Sasa-numaratoare partiala - in realitate peste 1000) - 867
9. Stiutori de carte - 272 (B-232, F-34)
10. Economii depuse in Banca Populara - peste 10000 lei
11. Invatatori - 2 (3 posturi)
12. Elevi - 132!!!! (B-64, F-48)
13. Sali de clasa - 2+1
14. Agent sanitar - 1
15. Agent veterinar - 1
16. Jandarm post - 2
17. Perceptor - 1
19. Pravalii, craciumi - 1

Nu exista date despre numarul de gospodarii, vite, alte asezaminte sau biserici si preoti. Nu era asa rau! Cert este ca Budieni-ul a pasit in epoca moderna cu dreptul si ca mai presus de toate isi dorea sa invete.

Istoria moderna asezata pe o harta


Budieni in prezent

Inapoi

MOTTO:( Preluat din Monografia Budieni - Anton Predescu)

"Tu esti dupa port un poruncitor, si omul acesta a poruncit de veacuri: fata de tine respectul lui nu poate fi decat de groaza, umilinta si rusine." "El a fost prigonit, atat de apasat, atat de dogorit de ura celor ce i se fac stapani cu atata inlesnire si obladuitori niciodata, incat el nici nu-si mai poate da seama de sinesi - T. Arghezi"

Ca organizare administrativa Budieni este parte a comunei Scoarta, judet Gorj Cod SIRUTA : 81898

Populatie:

Populatia actuala nu poate fi foarte precis definita ca numar si structura. Ea este inclusa in totalul alcatuit din cei 4300 de romani, 754 tigani rromi si 2 unguri anuntati de catre primaria actualei structuri orhganizatorice Scoarta.

Daca ar fi sa luam in consideratie comasarile succesive dupa desfiintarea si ulterior reinfiintarea comunei Scoarta alipita cu Copacioasa si apoi cu Bobu si Budieni, atunci am putea deduce ca aproape jumatate traiesc intre limitele geografice ale fostei comune Budieni. Primaria din Scoarta o poate confirma sau nega.

Daca este sa ne luam insa dupa codificarile din Sistemul Informatic al Registrului Unitatilor Teritorial - Administrative din Romania atunci com. Scoarta are 11 subdiviziuni pentru care a existat o mai mica sau mai mare doza de subiectivism in alegerea lor. Populatia este in special angrenata in activitatile agricole din gospodariile proprii. Mai sunt locuitori ce lucreaza in cadrul a 19 firme mici sau PF autorizate, in cadrul unor companii de prestari servicii sau productie din municipiul Tg. Jiu sau din localitati vecine sau in cadrul organizatiilor sau autoritatilor locale.

Nu exista societati comerciale prelucratoare sau de productie bazate pe rersursele locale iar mai grav nu exista un suport pt. acestea. Primaria din Scoarta (si nu numai) o poate confirma sau nega.

...

Biserica din lemn:

Exista 4 biserici dintre care o biserica din lemn cu o vechime mai mare de 500 ani, propusa sau inclusa in randul monumentelor nationale si aflata in delul Pistestilor.

...

Biserica Trei Ierarhi:

Biserica Trei Ierarhi a fost ridicata cu 50 de ani inainte de reobtinerea actului de hotar al mosnenilor budieni, adica in 1832, langa locul celei cu o vechime de peste 3 secole de la care se mai pastreaza zona de altar declarata de asemenea monument national.

Incepand din 1995, preotii care au slujit au avut perioade scurte de timp de sedere in randul comunitatii nereusind sa aduca acesteia spiritualitatea de altadata.Patriarhia prin Sectorul relaţii bisericeşti şi interreligioase poate confirma sau nega. In zona impadurita din perimetrul Budienilor exista de asemenea o unitate militara. Scoala din Budieni se afla in centrul asezamantului si este continuitoarea unei scoli ridicate cu mai mult de 100 de ani in urma.

...

Centrul:

In centrul localitatii, in apropierea locului unde a existat in epoca interbelica sediul bancii populare si unde se afla scoala actuala, exista caminul cultural ridicat in epoca comunista dar si un monument dedicat numerosilor eroi din Budieni cazuti in primul razboi mondial.

...

Scoala veche:

Scoala din Budieni se afla in centrul asezamantului si este continuitoarea unei scoli ridicate cu mai mult de 100 de ani in urma.

Aceasta din urma a fost pt. cativa ani lacasul muzeului etnologic Budieni si care si care pana in primavara anului 2017 a fost intr-o stare accelerata de degradare.

Primaria Scoarta impreuna cu Ministerul invatamantului au reusit ca in primavara anului 2017 sa demoleze acest monument istoric si sa niveleze terenul o data cu arborii ce incercuiau scoala.

La ora actuala in cladirea scolii primare (2 nivele) mai invatau in jur de 20 copii.

...

Troita:

Nu departe de monument, a fost ridicata o troita despre care nu exista suficiente date in acest moment.

Cele mai multe conexiuni rutiere sunt la DN (route) 67 ce face legatura Tg Jiu – Rm. Valcea. Aceasta este calea cea mai scurta catre Bucuresti (283 km). Dinspre Tg. Jiu se poate ajunge de asemenea pe DJ 633/663 si 674A sau 633A. Catre Craiova legatura se face prin DJ 633/663 si DN (route) 66. Practic DJ 633 face legatura dintre DN (route) 66 si DN (route) 67, in extremitatea sa nordica insirandu-se asezarile budiene. In proportie de 90% drumurile sunt asfaltate sau din beton.

Exista curse regulate intre Tg Jiu si centrul localitatii Budieni, curse ce pot fi consultate pe site-ul Autogari.ro

Transportul feroviar a avut vechi traditii. Budieni are trei puncte de conexiune cu traseul de cale ferata si este strabatuta de 2 cai ferate in zona locuita. Exista 2 statii BUDIENI, si o statie LUNCA BUDIENI care reprezenta si un punct de triere pt. traficul feroviar de la Tg Jiu. Aceasta din urma se afla insa intr-un program finantat de stat pt. desfintare (!!!) iar celelalte functioneaza intr-o maniera primitiva in ciuda faptului ca pana nu cu mult in urma erau foarte utilizate

Trenuri in Budieni Biletetren.ro

Exista si un oficiu postal. Codul postal al localitatii Budieni este 217427

Prefixul ROMTELECOM al localitatii este +40253


Contact

Inapoi

MOTTO:( Preluat din Monografia Budieni - Anton Predescu)

"In 1964 tinutul Budieni a implinit si aniversat 478 de ani de existenta atestata" - local Azi cati ani numaram? Sunt cu plus sau cu ... minus?

Pentru relatii privind continutul acestui site:

Contact: Mihai Ivan

Mail: ivan.mihai@yahoo.com

Telefon: +40 0740 161 593

Pentru relatii referitoare la conceptul suport al acestui site:

Contact: Andrei Ivan

Mail: tash2z@yahoo.com

Telefon: +40 0747 774 837

Orice informatie care poate ajuta la marirea continutului de informatii de pe acest site sau al corectarii unor informatii aparute sunt binevenite!

Toate adaugirile, comentariile sau obiectiunile dvs. vor fi mai intai publicate in aceasta pagina dupa care, in masura veridicitatii lor, se vor publica in paginile aferente.

Toate materialele de pe acest site sunt reproduceri ale unor acte si fotografii originale aflate in proprietate privata iar pt. reproducerea lor in orice varianta, calitativa sau cantitativa,este necesara incuviintarea proprietarului. In functie de destinatia materialelor ce pot deriva din acestea, proprietarul poate accepta cu titlu gratuit utilizarea materialelor de pe acest site.